Programul de rezistență al creierului: hipotalamusul își amintește exercițiile

Un nou studiu co-condus sugerează că creierul “programează” de fapt rezistența noastră fizică. Cercetătorii au descoperit că un grup specific de neuroni din hipotalamusul ventromedial (VMH), definit de o proteină numită SF1, urmărește exercițiile fizice și formează o “memorie” a activității anterioare. Potrivit neurosciencenews.com, aceste descoperiri ar putea duce la tratamente care reproduc beneficii similare cu cele ale antrenamentului fizic în condiții de mișcare limitată.

👉 Coordonarea creierului în adaptarea la exercițiul fizic

Cercetând modul în care corpul se adaptează la activitatea fizică, un studiu realizat la UT Southwestern Medical Center arată că neuronii din hipotalamusul ventromedial (VMH) coordonează stimularea capacității de rezistență în urma exercițiului. Rezultatele publicate în revista Neuron demonstrează că creierul poate acționa ca un intermediar critic, traducând efortul în îmbunătățiri fizice.

👉 Importanța neuronilor SF1

“Majoritatea oamenilor consideră că corpul se adaptează la exerciții prin mușchi, inimă, plămâni și alte țesuturi. Studiul nostru arată că creierul însuși poate programa capacitatea de rezistență”, a declarat Kevin Williams, Ph.D., profesor asociat de medicină internă și investigație la UT Southwestern. El a co-condus studiul împreună cu J. Nicholas Betley, Ph.D., profesor asociat de biologie la Universitatea din Pennsylvania, și Erik B. Bloss, Ph.D., profesor asistent la The Jackson Laboratory.

Studiile anterioare au arătat că, fără proteina SF1, șoarecii nu reușeau să dezvolte adaptările musculare, rezistența la acumularea de greutate și arderea crescută a caloriilor, care sunt rezultatul unor activități fizice intense.

👉 Metodologia studiului

Pentru a înțelege mai bine rolul SF1, cercetătorii au lucrat cu șoareci care au urmat un program riguros de antrenament. Aceștia alergau de cinci ori pe săptămână pe o bandă de alergare mică, având o alergare lungă o dată pe săptămână, care creștea în viteză. Acest antrenament a îmbunătățit semnificativ capacitatea lor de rezistență. Pe parcursul programului, activitatea neuronilor care produc SF1 a crescut constant, sugerând o “memorie” a exercițiilor anterioare.

Blocarea neuronilor SF1 după exercițiu a dus la stagnarea creșterii capacității de rezistență, iar stimularea artificială a acestor neuroni a condus la îmbunătățiri continue, chiar și după trei săptămâni. Williams a explicat că aceste rezultate sugerează că neuronii VMH care produc SF1 conduc îmbunătățirile de rezistență ca răspuns la exercițiu.

În viitor, cercetările ar putea conduce la modalități de îmbunătățire a rezistenței fără exercițiu, ceea ce ar putea fi un factor de schimbare pentru persoanele care nu pot crește activitatea fizică din cauza bolii, accidentării sau mobilității limitate. “Identificăm creierul ca un intermediar critic în acest proces”, a adăugat Betley. Această descoperire deschide noi perspective asupra modului în care corpul poate beneficia de pe urma exercițiului, chiar și într-o stare limitată.